WeHeal Medical - Clinica de recuperare medicala, Bucuresti

Ce inseamna terapia Schroth?

Aceasta este o terapie de corectare a scoliozelor structurale idiopatice.Metoda presupune folosirea pozitiilor corporale care contribuie la activarea musculaturii afectate, precum si respiratiile dirijate al caror scop este acela de a mobiliza cutia toracala si de a derota corpurile vertebrale.

Terapia Schroth are ca scop constientizarea si ameliorarea pozitiei corporale in timpul activitatilor zilnice uzuale aceasta schimband perceptia gresita asupra corpului.Perceptia corporala se formeaza pe baza informatiilor provenite de la receptorii aflati la nivelul structurilor anatomice ale aparatului locomotor, prin stimuli vizuali si vestibulari.

Atitudinile vicioase mentinute o perioda indelungata de timp devin obisnuinta, astfel incat sistemul nervos nu considera ca trebuie corectate. Din aceasta cauza, pozitia incorecta este perceputa ca fiind corecta.

Terapia se aplica in cazul pacientilor de peste 10 ani, care nu prezinta afectiuni neurologice, iar unghiul Cobb este mai mare de 10 grade.

Daca pacientul este in perioada de crestere, iar unghiul Cobb este mai mare de 20 de grade, atunci, pe langa programul de reabilitare al scoliozei bazat pe terapia Schroth, este necesara si purtarea corsetelor.

Terapia poate fi folosita, de-asemenea, pentru pacientii care sufera de maladia Scheuermann sau poate fi adaptata si altor afectiuni.

Aceasta metoda este eficienta si in reducerea durerilor asociate scoliozei, imbunatatirea functiei respiratorii si cresterea calitatii vietii pacientilor. Prin tehnici personalizate si un program adaptat fiecarui caz, terapia Schroth promoveaza o abordare activa si constienta a procesului de recuperare.

Este important ca tratamentul sa fie realizat sub supravegherea unui terapeut specializat, pentru a obtine rezultatele dorite si a preveni complicatiile. Aceasta terapie contribuie nu doar la corectarea posturii, ci si la cresterea increderii pacientilor in propriul corp.

Clasificarea scoliozelor

Acestea se impart in doua tipuri:

Apar in anumite cazuri – inegalitate membre inferioare, fracturi, asimetrie sau dezechilibre bazin, torticolis etc.

• Idiopatice (independente de alte boli)
• Congenitale (defecte vertebrale, costale)
• Osoase (fragilitate osoasa, maladia Scheuermann)
• Scolioza neuropatica (post poliomielita, siringomielie, neurofibromatoza, mielomeningocel, boala Charcot Marie)
• Afectiuni genetice (Marfan, Ehlers-Danlos)
• Dismetabolice (Rahitism)
• Post-traumatice

Kinetoterapia sau kinesiologia desemneaza terapia prin miscare, fiind cunoscuta si sub denumirile de gimnastica medicala sau gimnastica de recuperare si este executata de catre un kinetoterapeut.

Din punct de vedere etimologic kinetoterapie înseamna terapie prin miscare si provine din limba greaca unde radacina acestuia – “kinesis” se traduce prin cuvântul ”miscare”.

Când vorbim despre kinetoterapie ne referim la miscarile umane si la omul în miscare. Kinetoterapia defineste domeniul care studiaza mecanismele neuromusculare si articulare ale organismului uman. Aceasta presupune un ansamblu de programe, tehnici si principii care se adreseaza organismului uman în scop profilactic, terapeutic, recuperator si compensatoriu. Kinetoterapia se foloseste pentru recuperarea medicala somato-functionala si consta într-un ansamblu de tehnici si metode având în centru exercitiul fizic.

Formele kinetoterapiei:

Cea de-a doua latura care intra în aria kinetoterapiei poarta denumirea de kinetoprofilaxie si reprezinta un ansamblu de mijloace si metode prin care, în cazul persoanelor clinic sanatoase sau cu probleme de sanatate minore, se iau masuri de prevenire a aparitiei unor stari patologice precum: dureri ale coloanei vertebrale, hipertensiune arteriala, exces ponderal, tulburari de postura si dinamica.

În cadrul kinetoterapiei sunt cuprinse trei forme de kinetoprofilxie: primara, secundara si tertiara.

Vorbim despre kinetoprofilaxie primara atunci când utilizam exercitiul fizic, tehnicile si metodele pentru a preveni îmbolnavirile, în limitele vârstelor biologice si cronologice. 

Gimnastica de înviorare, activitatile în aer liber, plimbarile, activitatile de timp liber competitionale si necompetitionale, sunt mijloace foarte utile în kinetoprofilaxie.

Kinetoprofilaxia secundara are rolul de.a preveni complicatiile îmbolnavirilor, iar kinetoprofilaxia tertiara previne aparitia sechelelor în urma îmbolnavirilor care ar putea determina dizabilitati motorii si/sau psihice.

Cum functioneaza kinetoterapia?

Kinetoterapeutul este cel care evalueaza pacientul din punct de vedere motric si muscular si alege programul de exercitii potrivit pentru stimularea muschilor acestuia, în cazul în care abilitatile sale motorii au fost afectate de o boala sau de un accident.

Prin intermediul exercitiilor este vizata redobândirea fortei musculare si a capacitatii de a face efort, redobândirea controlului si a echilibrului muscular si îmbunatatirea legaturii dintre creier si muschi.

În cazul în care un muschi este afectat ireversibil, se urmareste antrenarea altor muschi care sa preia partial din functiile celui afectat.

Kinetoterapeutul mai are si rolul de a restaura functiile normale ale nervilor, de.a normaliza digestia, functiile endocrine sau chiar functiile unor organe. Cu toate aceste, kinetoterapia nu poate vindeca boli precum diabetul, boli ale inimii sau cancer.

Principalele obiective ale kinetoterapiei:

• Recuperarea mobilitatii – Prin intermediul unor tehnici specifice efectuate în mod gradual, kinetoterapeutul va reusi sa restabileasca mobilitatea articulatiilor si a musculaturii.
• Inducerea relaxarii – Relaxarea musculara este esentiala pentru a îmbunatati controlul asupra functiilor organismului si pentru a corecta miscarile involuntare (aparute ca un simptom al unei boli sau ca urmare a unui traumatism). Cu timpul, durerea se va reduce, la fel si leziunile musculare, iar pacientul va reusi sa se relaxeze în timpul sedintelor de kinetoterapie.
• Reeducarea sensibilitatii – Se refera la punerea în practica a unor exercitii fizice pentru a spori reactiile la stimuli. În acest caz se doreste reeducarea si recuperarea functiilor faciale, genitale sau sfincteriene.
• Corectarea posturii – Kinetoterapia poate fi de ajutor si atunci când vine vorba de mentinerea unei posturi armonioase. Prin exercitii medicale, se poate corecta atât postura pe scaun, cât si cea din timpul mersului, prin exercitii de tonifiere a musculaturii si realiniere a partilor corpului (brate, picioare, trunchi, spate).
• Educarea si reeducarea coordonarii, controlului si echilibrului – Prin kinetoterapie pacientul poate redobândi control asupra reactiilor musculare prin îmbunatatirea reflexelor si a capacitatii de coordonare si control. Se doreste si pastrarea echilibrului în pozitie statica si în mers.
• Reeducarea respiratorie – Organismul va fi mai relaxat. Prin anumite exercitii de kinetoterapie respiratorie pacinetul va învata sa respire corect pentru a permite oxigenarea si implicit relaxarea musculaturii.
• Îmbunatatirea rezistentei si a fortei musculare – Specific mai ales sportivilor, dar si persoanelor supraponderale care vor sa slabeasca sau persoanelor cu un stil de viata sedentar care vor sa îsi recapete tonusul muscular. În acest caz, persoanele sunt supuse unor exercitii de rezistenta însa, în acelasi timp, li se monitorizeaza nivelul de oboseala, capacitatea cardiovasculara si respiratorie, nivelul glicemiei si consumul energetic pentru a evita accidentarea sau extenuarea.

Ce afectiuni poate trata kinetoterapia:

• Afectiuni cardiovasculare si pulmonare– Recomandat mai ales înainte si dupa operatii de inima/plamâni (de exemplu, bypass coronarian) dar si dupa atac de cord, afectiuni obstructive pulmonare sau fibroza pulmonara. Obiectivul este redobândirea capacitatii cardiovasculare/pulmonare (inima trebuie sa pompeze suficient sânge pentru functionarea normala a organelor, iar plamânii trebuie sa filtreze suficient oxigen pentru a permite functionarea inimii si a celorlalte organe).

• Afectiuni geriatrice (de la artrita la osteoporoza, cancer, Alzheimer, dislocari de sold, recuperarea echilibrului, incontinenta urinara etc) se aplica mai ales persoanelor vârstnice iar kinetoterapia îti ajuta sa treaca prin aceasta etapa a vietii cu demnitate.
• Afectiuni neurologice (post-atac vascular cerebral, dureri cronice de spate cauzate de vatamarea nervilor, hernie de disc, scleroza multipla, vatamarea unor parti ale creierului, boala Parkinson si alte afectiuni neurodegenerative, paralizie faciala sau accidentarea coloanei) – Cum adesea astfel de probleme de sanatate sunt însotite de pierderea vederii, a echilibrului si a functionalitatii muschilor, exercitiile medicale se vor concentra asupra acestor aspecte în vederea obtinerii independentei.
• Afectiuni ortopedico-traumatice (operatii ortopedice, luxatii, entorse, scolioza , lordoza, cifoza, dureri de spate, paralizii, sindrom de tunel carpian, probleme tempo-mandibulare, fracturi sportive etc.) – Obiectivul este recuperarea mobilitatii si a fortei.
• Afectiuni pediatrice (congenitale, de dezvoltare, neuromusculare sau ca urmare a unor boli) – Kinetoterapia se concentreaza, în acest caz, asupra îmbunatatirii capacitatilor motorii si a echilibrului precum si cresterea functionalitatii musculare si a andurantei (în unele cazuri, exercitiile medicale ajuta si la recuperarea senzoriala sau cognitiva).
• Sanatatea feminina – Kinetoterapia se adreseaza celor cu probleme precum osteoporoza, durerea pelvina, perioada prenatala si postnatala, umflarea mâinilor sau a picioarelor, incontinenta urinara si poate chiar fi de ajutor cresterea ratei de conceptie la femeile afectate de infertilitate.
• Probleme sportive – În cazul sportivilor, kinetoterapia are mai multe functii, fiind benefica în recuperarea dupa accidentare sau în prevenirea unei accidentari prin educarea sportivilor.