În cât timp îți recuperezi investiția într-un sistem de panouri fotovoltaice

Cum se calculează recuperarea investiției; Exemplu de calcul pentru o casă de 100mp încălzită electric; Cu baterie de stocare sau fără; Ce spune noua lege a prosumatorului

Panourile fotovoltaice sunt printre puținele investiții făcute într-o locuință care pot să-ți reducă direct cheltuielile lunare. Întrebarea e în cât timp va face asta? Iar răspunsul diferă în funcție de o mulțime de condiții particulare, așa încât a fost necesar un ditamai articolul explicativ pentru asta :)

Pentru că răspunsul nu poate fi dat doar prin împărțirea prețului sistemului de fotovoltaice la producția anuală și la prețul de pe factură. Calculul trebuie să țină cont de diferența dintre autoconsumul direct, energia injectată în rețea și energia cumpărată ulterior din rețea, precum și de noul mecanism de compensare introdus prin Legea 160/2026, proaspăt promulgată de președinte. La asta se adaugă diversele caracteristici tehnice și geografice ale sistemului, care-I influențează producția, precum și obiceiurile de consum ale proprietarului.

Pe scurt, e greu de făcut un calcul, de aia sunt pline forumurile de păreri pro și contra, pentru că fiecare privește problema de sub acoperișul său și deloc obiectiv. Însă ce e cert e faptul că indiferent dacă recuperezi investiția în 5, în 7 sau în 9 ani, un sistem de fotovoltaice sigur sigur îți oferă niscai beneficii în timpul ăsta, deloc de neglijat.

Dar s-o luăm cu începutul…

Ce sunt panourile fotovoltaice și cum funcționează un sistem solar pentru casă

Înainte de a calcula în cât timp se amortizează o instalație fotovoltaică, merită să înțelegem ce cumpărăm de fapt atunci când instalăm „panouri solare” pe acoperiș. Pentru că panourile reprezintă doar o parte din sistemul care produce și gestionează energia electrică a unei locuințe.

Simplu spus, panourile fotovoltaice transformă lumina în electricitate. Ele folosesc efectul fotovoltaic pentru a transforma energia luminii solare în energie electrică. Dacă ați uitat de la fizică, iată că vă aduce viața aminte acum forțat.

Electricitatea produsă de panouri este însă curent continuu (tot de la fizică...), în timp ce aparatele din casă și rețeaua electrică folosesc curent alternativ. Aici intervine una dintre cele mai importante componente ale instalației, invertorul.

Din ce este alcătuit un sistem fotovoltaic?

Un sistem fotovoltaic rezidențial poate conține, în funcție de configurație, următoarele:

• panouri fotovoltaice - ele produc electricitatea;
• invertor - transformă curentul continuu produs de panouri în curent alternativ utilizabil în casă;
• structura de montaj - fixează panourile pe acoperiș sau pe sol;
• cabluri, conectori și protecții electrice - transportă curentul și protejează instalația;
• contor bidirecțional - măsoară atât energia preluată din rețea, cât și energia injectată în rețea (asta dacă posesorul alege statutul de prosumator);
• sistem de monitorizare - permite urmărirea producției și a consumului, o să vă uitați toată ziua pe telefon câtă energie vă produce casa;
• baterie de stocare (opțional) – înmagazinează surplusul de curent produs de panouri, indiferent dacă proprietarul e sau nu prosumator.

Nu toate sistemele au baterie. De fapt, pentru un prosumator racordat la rețea, bateria nu este obligatorie, dar este un plus de dorit, în anumite condiții.

După posibilități și dorința proprietarului, sistemele fotovoltaice pot funcționa în trei configurații principale, cu diferențe majore în privința costului, autonomiei și modului de utilizare a energiei produse. Putem avea:

• Sistem on-grid – adică e legat la rețeaua publică, exportă surplusul de energie în rețeaua națională și permite compensarea facturilor fără a necesita baterii costisitoare;
• Sistem off-grid – adică funcționează complet independent de rețeaua electrică și necesită baterii de capacitate suficientă pentru a acoperi consumul nocturn și zilele înnorate consecutive. E recomandat pentru cabane izolate;
• Sistem hibrid – este și conectat la rețea, dar are și baterii, deci are o autonomie mare și mai injectează și în rețea. Dar și costurile de instalare sunt mai mari în acest caz.

Panourile nu produc aceeași cantitate de energie în fiecare zi

Puterea unui sistem fotovoltaic este exprimată în kWp (kilowați-pik). Adică puterea nominală a sistemului. Dar asta nu înseamnă că un sistem de 8 kWp de exemplu produce 8 kWh în fiecare oră.

Producția efectivă depinde de o mulțime de factori, printre care: intensitatea radiației solare, anotimp, durata zilei, nori și vreme, orientarea panourilor, înclinația acoperișului, eventuale surse de umbrire, temperatură, pierderile din instalație și chiar eficiența invertorului.

Așadar, un sistem fotovoltaic poate produce foarte mult într-o zi senină de vară și mult mai puțin într-o zi de iarnă. La final se face o medie anuală.

Conform statisticilor ANRE, la finalul lunii mai 2026, România avea 346.194 de prosumatori înregistrați în sistemul energetic, cu o putere electrică instalată de 3,8MW

Cât costă un sistem complet fotovoltaic în 2026?

După ofertele existente pe piață în 2026, prețul acestor sisteme se calculează la kwh instalat, cam așa:

• în jur de 4.000–6.500 de lei/kWh fără montaj (doar echipamentele și livrarea)
• în jur de 5.500–8.000 de lei/kWh cu montaj complet (echipamentele, instalarea și racordarea la rețea)

Conform tarifelor practicate de firmele din România, manopera și serviciile de instalare reprezintă 15-20% din costul total al unui sistem fotovoltaic rezidențial. Ofertele cu preț per kWh sub 4.000 de lei există, dar, spun profesioniștii, vin cu panouri cu randament scăzut, invertoare de calitate inferioară sau exclud costurilor de racordare.

În general, firma instalatoare oferă și întocmirea dosarului de prosumator, ceea ce poate avea un cost separat.

Indiferent de costurile de mai sus, în România, spre deosebire de Franța de exemplu, e obligatoriu să lucrați cu o firmă autorizată ANRE. În Franța se acceptă și să-ți montezi singur panourile și sistemul, iar la final să vină un electrician autorizat să verifice lucrarea și să o conecteze la sistemul public. Evident, treaba asta costă mai puțin, pentru că ce faci cu mâna ta nu se calculează ca manoperă.

Pentru acoperirea costurilor, dacă mai aveți suficientă energie și răbdare puteți aplica și pentru una din finanțările europene existente în România, ceea ce poate scădea costurile de instalare cu până la 20.000 de lei. Caz în care, evident, timpul de recuperare a investiției se reduce spectaculos, ba chiar tinde către zero. Dar nu despre astfel de cazuri vorbim aici, ci despre situația în care întreaga investiție e făcută din banii personali ai prosumatorului.

Ce influențează recuperarea investiției

Doi factori se mișcă în direcții opuse în ultimii ani și, împreună, scurtează considerabil timpul de recuperare a investiției, față de situația de acum câțiva ani:

• Prețul sistemelor fotovoltaice a scăzut. Costul echipamentelor (panouri, invertoare) a coborât cu aproximativ 30-35% față de perioada 2020-2021, în special datorită tehnologiilor mai eficiente și producției de masă. China să trăiască, dar nu numai ea e pe piața asta;
• Prețul energiei electrice a crescut. Schema de plafonare a prețului la curent pentru consumatorii casnici s-a încheiat în iulie 2025. Pe piața liberă din 2026, prețul final variază, în funcție de furnizor și consum, între 1,00 și 1,55 lei/kWh, mult peste vechiul plafon de 0,68-0,80 lei/kWh. Așadar, în aceste condițiie fiecare kWh produs de panourile fotovoltaice valorează acum mai mult decât acum doi ani.

Mai e și Programul Casa Verde Fotovoltaice. Spre deosebire de edițiile anterioare (ultima, cu 30.000 lei nerambursabili, a fost în 2024), pentru 2026 programul nu are o sesiune pentru panouri noi. Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pe acest an a fost redirecționat exclusiv către „Casa Verde Baterii”, destinat celor care au deja un sistem fotovoltaic funcțional și vor să-și ia și baterii pentru stocarea surplusului. De altfel e puțin probabil că statul va mai băga bani, chiar și europeni, în subvenționarea fotovoltaicelor, câtă vreme pare mai degrabă încurcat de înmulțirea prosumatorilor. Adică nu prea știe ce să facă cu curentul mult produs de panouri în zilele de vară. Dar rămâne de urmărit, oricum site-ul AFM, pentru cei insistenți și optimiști.

Însă, practic, fără subvenție de la stat, dar cu un preț al curentului mai mare și al panourilor mai mic, timpul de recuperare a investiției începe să devină rentabil.

Ce înseamnă, de fapt, „recuperarea investiției”

Ca la orice investiție, și aici formula de bază este simplă:

Perioada de recuperare = costul sistemului/economia anuală făcută la facturi cu ajutorul sistemului

Doar că „economia anuală” nu înseamnă pur și simplu producția anuală înmulțită cu prețul de pe factură. Pentru că un kWh produs de panouri poate avea trei destinații:

1. este consumat instantaneu în casă;
2. este injectat în rețea și valorificat prin mecanismul de compensare/decontare;
3. este stocat într-o baterie și consumat ulterior.

Aceste trei situații au valori economice diferite. De aici și complicația calculului recuperării investiției. Atât în legea veche, cât și în noua lege, proaspăt promulgată, dar neaplicată deocamdată, prosumatorul primește pe kilowatt-ul produs doar prețul energiei active, în niciun caz prețul total cu care consumatorii cumpără kw din rețea.

Singura diferență dată de noua lege este că de acum compensarea nu se va mai face la 24 de luni, ci la lună, dar prețul de compensare rămâne același, cel al energiei active.

Care este prețul energiei active

Factura pe care o folosim ca exemplu este a unui client Hidroelectrica. Pentru 123 kWh, consumați în luna mai 2026, factura totală este de 136,56 lei.

Asta înseamnă că prețul final este de aproximativ 1,11 lei/kWh. Dar ăsta nu este prețul energiei active. Aceasta este tarifată la 0,45 lei/kWh fără TVA sau 0,5445 lei/kWh cu TVA.

Restul până la aproximativ 1,11 lei/kWh este format din toate taxele din care se înfruptă statul și firmele de energie: distribuție, transport, servicii de sistem, contribuții, certificate verzi, acciză și alte componente, după cum sunt ele înșirate în această factură.

Prin urmare, atunci când facem calculele pentru prosumator, nu trebuie să spunem că energia injectată „valorează 1,11 lei/kWh”. Adică o valora ea atât, dar prosumatorul nu primește pe ea decât maxim 0,5445 lei/kwh. Aici e diferența esențială pentru calculul amortizării.

Ce se întâmplă cu energia produsă de panouri?

Să presupunem că la ora 13.00, în miezul zilei de vară, panourile produc 5 kWh, iar casa consumă în același moment numai 2 kWh. Cei 2 kWh reprezintă autoconsumul. Ei nu pleacă în rețeaua publică și nu mai trebuie cumpărați de la furnizor.

Ceilalți 3 kWh rămași din producție sunt injectați în rețea.

Seara, când panourile nu mai produc, casa poate consuma 3 kWh din rețea. Dar, atenție, nu sunt fizic aceiași 3 kWh injectați în timpul zilei, nu scrie pe ei „produși de Gigel cu panourile lui”. Pentru că rețeaua publică nu este o baterie, deși unii așa cred. Dimpotrivă, rețeaua noastră publică ar avea nevoie de baterii de stocare, căci momentan, cum spuneam mai sus, nu prea știe ce să facă cu surplusul de energie produs de numeroșii prosumatori. Dar ăsta e alt subiect…

Contorul bidirectional din casa prosumatorului măsoară separat energia consumată din rețea și energia produsă și injectată în rețea. Iar operatorul de distribuție transmite aceste date furnizorului pentru facturare.

Că tot vorbim de contorul bidirectional, pe forumurile de specialitate s-a ridicat problema unei anomalii, în cazul lipsei acestui contor, la cei care nu sunt prosumatori. Chiar un personaj celebru al Internetului românesc a povestit cum initial, pentru că nu fusese interesat să fie și prosumator, avea un contor normal, și acesta mai înregistra câteodată propria producție de curent tot ca un consum din rețea. Situația s-a rezolvat când a devenit prosumator și i s-a instalat un contor bidimensional. Deci atenție și la acest aspect.

Ce schimbă noua Lege a prosumatorilor

Legea 160/2026, intrată în vigoare la 26 iulie 2026, introduce o definiție explicită a compensării cantitative.

Pentru un prosumator cu o instalație de cel mult 200 kW, furnizorul facturează lunar:

• energia consumată din rețea la prețul energiei active din contract, plus tarifele și taxele legale;
• energia produsă și livrată în rețea, în limita cantității consumate, la același preț al energiei active, fără taxe și tarife;
• energia produsă și livrată în exces față de consumul din perioada de facturare, la prețul energiei active, tot fără taxe și tarife. 

Ce poate face un prosumator cu această sumă?

O altă noutate a legii este că prosumatorii cu instalații de maximum 27 kW pe loc de consum, pot folosi sumele rezultate din mecanismul de compensare și pentru plata facturilor de energie și gaze de la alte locuințe pe care le dețin, cu condiția să fie și acolo abonații aceluiași furnizor. Atenție, se pot plăti numai facturile aceleiași persoane fizice, nu merge să plătiți și factura soacrei, chiar dacă și ea e tot la Hidroeletrica.

Prosumatorul trebuie să opteze pentru destinația sumei pentru o perioadă contractuală de cel puțin 12 luni.

Oricum, este o schimbare importantă, salutată ca atare de asociațiile de prosumatori.

Totuși, noua lege nu înseamnă că rețeaua devine o baterie

Această diferență merită subliniată, pentru că în continuare rețeaua publică rămâne locul în care poți injecta un surplus de energie, dar când ai nevoie nu-ți dă înapoi aceeași cantitate gratis, ci adaugă taxe și tarife. Pentru că energia nu este păstrată fizic undeva în rețea, iar compensarea este strict contabilă.

În continuare pentru situația în care casa îți produce mult curent ziua și nu-l consumă pe tot spontan, sistemul poate fi completat cu o baterie de stocare locală, din care să extragi curentul seara, când ai nevoie să speli vasele sau să încălzești casa.

Iar surplusul injectat în rețea să devină un soi de bonus care, adunat în timp, să contribuie la recuperarea investiției.

Ce trebuie să ai în vedere când alegi sistemul fotovoltaic

Având în vedere cele spuse mai sus, probabil unii vor fi tentați să creadă că ar fi bine să producă mai mult, deci să-și bage banii într-un sistem cât mai mare. Practica zice că nu e deloc bine așa.

Sunt câteva reguli de bun simț pe care n-ar trebui să le nesocotești când îți pui problema finanțării unui sistem fotovoltaic pe casă. Iar una dintre ele e taman asta: să nu-ți faci sistem supradimensionat față de nevoile casei tale. Regulile de bază sunt următoarele:

1. Pornește de la consumul real

Nu dimensiona sistemul după numărul de panouri pe care îl are vecinul, ci fă o analiză a facturilor tale din ultimele 12 luni mai exact consumul în kWh, nu numai valoarea în lei.

2. Uită-te la consumul sezonier

O casă cu încălzire electrică, de exemplu, poate avea un consum foarte mare în perioada decembrie-martie și un consum mult mai mic în mai-septembrie. Iar asta este exact invers față de producția fotovoltaică. 

3. Orientarea și înclinația acoperișului

Randamentul maxim al sistemului se obține cu panouri orientate spre sud, la un unghi de 30-35°, astfel încât panourile să fie „măturate” de soare de la est la vest, cât mai mult timp din zi. Orientarea est-vest a panourilor sau umbrirea parțială (de hornuri, copaci sau clădiri vecine) pot reduce producția cu 10-30%.

Producția anuală variază, orientativ, între 1.100 și 1.450 kWh pe fiecare kW instalat, în funcție de radiația solară din zona în care sunt instalate panourile.

Instrumentul gratuit PVGIS (al Comisiei Europene) îți dă o estimare personalizată pentru locația exactă a casei tale. Ce trebuie să faci e să introduci adresa sau coordonatele geografice, precum și puterea sistemului pe care îl vrei, iar programul calculează producția lunară și anuală estimată.

4. Cât e rata de autoconsum

Două sisteme care produc ambele 9.500 kWh/an pot avea rezultate economice diferite, dacă unul produce mai mult în intervalele în care casa consumă. De aceea contează profilul orar al producției și al consumului, nu numai totalul anual.

Acesta este, de fapt, criteriul care schimbă cel mai mult calculul. Dacă ești acasă ziua și folosești electrocasnicele când soarele produce, consumi direct energia. Asta este cea mai avantajoasă situație. Dacă ești plecat toată ziua, cea mai mare parte a producției se duce în rețea, unde e compensată conform contractului de prosumator.

5.Calitatea echipamentelor, a instalatorului și prețurile ascunse

Atenție ce și de unde cumpărați sistemul. Un preț neobișnuit de mic ascunde de obicei invertoare slabe sau panouri de calitate inferioară, care se degradează mai repede și reduc producția în timp. E bine de verificat întotdeauna dacă instalatorul are atestat ANRE (obligatoriu) și de cerut mai multe oferte, de la mai multe firme, detaliate cu marca și modelul pentru fiecare componentă.

Pe lângă prețul de instalare a sistemului, întotdeauna vor fi și costuri asociate, cum ar fi: taxa de racordare la distribuitor (în funcție de zonă și de distanța până la primul stâlp, variază între 500 și 3.000 lei), mentenanța anuală a sistemului (curățarea panourilor, verificarea invertorului etc), asigurarea sistemului și, când atinge vechimea de 10-12 ani, înlocuirea invertorului. Momentan, acest invertor este componenta cu cea mai scurtă durată de viață din sistem, și costă de regulă 8-12% din valoarea inițială a instalației.

Un exemplu concret: o casă de 100 de mp, încălzită electric

Să luăm ca exemplu o casă de 100 de mp încălzită electric și să presupunem că-i instalăm un sistem de 8 kWp care teoretic ar produce în jur de 9-10.500 kw pe an, iar instalarea lui costă, conform prețurilor din 2026, aproximativ 42.000-48.000 lei.

Să luăm o valoare de mijloc, de 45.000 lei.

Pentru calcularea amortizării investiției nu trebuie însă să împărțim pur și simplu 45.000 la (9.550 de kwh × 1,11 lei/kw) care ne-ar da o recuperare în jur de 4 ani, pentru că asta ar presupune că fiecare kWh produs înlocuiește un kWh cumpărat din rețea la prețul final. Și nu este cazul, după cum am explicat mai sus. Pentru că o parte din energia produsă de panouri e consumată direct, o parte este injectată în rețea și compensată la prețul energiei active, iar o altă parte poate fi stocată în baterii, dacă există, și consumată mai târziu.

Prin urmare, o estimare rezonabilă pentru acest scenariu ar fi mai degrabă spre 5-7 ani. E o variație mare, în funcție de localitate, orientarea acoperișului, prețul sistemului, consumul efectiv și condițiile contractuale ale prosumatorului.

Sau, după cum spune un meșter electrician, sătul să tot audă întrebarea asta de la clienții cărora le montează sistemele: „domnule, eu dau o estimare orientativă, nu o garanție de rentabilitate. Cine vă dă scris în cât timp vă recuperați banii ori e Baba Vanga, ori minte!”

Căci pot exista situații în care fie sistemul este prea scump, acoperișul are o orientare nefavorabilă, e umbrit prea mult timp, consumul casei este mic sau proprietarul nu consumă aproape nimic în timpul zilei, producția este mult mai mică decât estimarea instalatorului iar de regulă surplusul este valorificat la o valoare mai mică decât costul total al energiei cumpărate.

Dacă la sistem se mai adaugă și costul unei baterii sau intervin costuri de mentenanță sau înlocuire a invertorului, deja costurile sunt scăpate de sub control și amortizarea investiției se duce spre 9-10 ani.

De aceea, singura soluție și cea mai bună simulare este cea făcută pe baza facturilor reale ale casei și a producției estimate pentru acoperișul concret, înainte ca investiția să fie făcută.

Dar, de dragul demonstrației și pentru că tot avem la îndemână instrumente precum calculatorul European PVGIS și nu în ultimul rând inteligența artificială, hai să calculăm consumul, costurile și recuperările în cazul nostru concret, în scenariul cel mai optimist, astfel:

• casă de aproximativ 100 de mp în București;
• încălzire electrică - deci consum sezonier dezechilibrat;
• factură medie de aproximativ 1.000 de lei/lună în lunile de iarnă;
• factură de aproximativ 500-700 de lei/lună vara;
• costul final al energiei, conform facturii e 1,11 lei/kWh (să zicem că e client Hidro); 
• energia activă costă: 0,5445 lei/kWh cu TVA;
• consumul anual modelat: 8.400 kWh;
• un sistem fotovoltaic adecvat: 8 kWp;
• producție anuală ipotetică și ideală (orientare sud, înclinație 30 de grade, fără umbrire): în jur de 10.000 kWh.

Un sistem de 8 kWp este suficient de mare pentru ca producția anuală să fie apropiată de consum, dar fără să fie exagerat de mare.

Problema acestei case este că iarna are un deficit mare, pentru că panourile nu produc la capacitate, iar vara are surplus mare, pentru că nu consumă cât pot panourile să producă.

Chiar și cu o baterie de 10kWh nu se poate muta energia din iulie în decembrie. Ea poate muta însă energia de la prânz către seară. Așa că e nevoie de statutul de prosumator și de injectat surplusul verii în rețeaua publică, pentru a mai recupera ceva din valoarea ei, căci iarna o vei consuma la prețul rețelei, nu la prețul la care ai vândut-o vara.

Varianta 1, fără baterie de stocare:

Cât consumă direct casa din energia solară și cât injectează în sistem?

Fără baterie, o parte din producție este consumată direct. Să presupunem, pentru acest exemplu, un autoconsum direct mediu de aproximativ 40% din producția fotovoltaică. În funcție de programul proprietarilor, acesta poate fi mai mare sau mai mic. Dacă de exemplu în curte mai au și o seră și folosesc energia pentru încălzirea/răcirea și irigarea respectivei sere sau dacă au și un autoturism electric, deja consumul propriu se apropie fericit de procentul ideal.

Dar în mod teoretic, din cei 10.380 kWh produși anual, casa poate consuma direct în jur de 4.000 de kwh iar restul îi injectează în rețea. 

Casa va continua să importe energie în perioadele în care producția fotovoltaică nu este suficientă și ăsta e motivul pentru care nu este corect să spunem: „Casa consumă 8.400 kWh, panourile produc 10.000 kWh, deci proprietarul nu mai cumpără energie.” Consumurile și producțiile nu se suprapun perfect în timp.

Hai să vedem cum ar arăta consumul și producția de kw într-un interval de 12 luni pentru această casă de 100 de mp cu sistem fotovoltaic de 8kwh (simulare făcută cu ChatGPT)

Și cât înseamnă ca bani acest consum+producție:

Valoarea totală a excedentului produs de sistem este de 3.671kwh x 0,5445 lei = 1.998,86 de lei

Prin urmare, costul energetic net anual, după valorificarea excedentului va fi de 2.885,45 lei − 1.998,86 lei = 886,59 de lei/an

Asta înseamnă că factura casei care, fără fotovoltaice, ar fi fost de 8.400 kwh × 1,110 lei = 9.326 de lei/an ar ajunge economic la aproximativ 887 lei/an. E ceva, nu?

Amortizarea celor 45.000 lei cheltuiți cu sistemul s-ar calcula de asemenea la modul ideal:

Economia anuală 9.326 lei − 887 de lei = 8.439 de lei/an

Investiția 45.000 lei

Perioada de recuperare 45.000 / 8.439 = 5,33 ani

Deci după aproximativ 5 ani și 4 luni, investiția inițială de 45.000 lei ar fi recuperată în acest scenariu ideal.

Varianta 2, cu o baterie de stocare de 10kw

Dar cum se schimbă situația cu o baterie? O baterie de capacitate potrivită poate ridica autoconsumul casei de la 40% la 60-85%, pentru că energia produsă ziua e stocată și folosită seara, când altfel ai fi cumpărat curent de la furnizor la preț plin.

Dar nu e de neglijat prețul bateriei, care se adaugă astfel la sistemul fotovoltaic. O baterie mică, de aproximativ 5 kWh, costă cam 5.000-8.000 lei. Una mai mare, de 10-15 kWh, ajunge și sare de 15.000-20.000 de lei.

Bateria mută în timp o parte din energia solară care ar fi fost injectată în rețea. De exemplu dacă dintr-un sistem de 5 kwh la prânz, când e producția maximă, casa consumă 2 kwh și pe restul de 3 îi pune în baterie, seara îi poate consuma gratuit din baterie pe cei 3 kwh.

Dacă bateria n-ar fi existat, i-ar fi consumat din rețea, la prețul distribuitorului. Asta e diferența fizică dintre prosumatorul cu și fără stocare.

Bateria poate fi foarte utilă, dar justificarea ei trebuie să includă și alte beneficii (de exemplu backup la întreruperile de curent, creșterea independenței energetice), pentru că prețul ei nu e de neglijat. Dacă ea costă 20.000 lei și îți aduce doar 1.000-1.500 lei/an în economii suplimentare, recuperarea ei poate fi mult mai lungă decât cea a panourilor.

Comparativ cu sistemul fără baterie avem următoarele valori:

Deci bateria reduce importul din rețea cu 3.479 − 1.809 = 1.670 kWh/an. Tradusă în lei această energie ar fi așa:

Asadar, în cursul anului ar fi facturi generate după compensarea cantitativă de 1.974,24 de lei. Din acestea, 1.020,74 de lei sunt plătiți efectiv prin creditul acumulat. Deci 1.974,24  − 1.020,74 = 953,49 de lei

Asta este suma efectiv plătită cash în anul respectiv. La 31 decembrie proprietarul rămâne cu 910,60 de lei credit disponibil la firma de electricitate.

Ce înseamnă asta pentru amortizarea celor 45.000 de lei?

Dacă cei 45.000 de lei includ și bateria de 10 kWh, avem în varianta simplificată:

• Investiție de 45.000 de lei
• Economie anuală în primul an de 9.281 de lei
• Amortizare teoretică: 45.000 / 9.281 = 4,85 ani

Așadar, acestea sunt scenariile ideale, cu sau fără baterie. Amortizarea reală poate fi deci de la aceste scenarii ideale în sus.

Nu trebuie uitat când faceți aceste calcule nici faptul că, prin noua lege, veți putea acoperi facturi de energie și gaze, pe care le aveți la alte locuințe personale, din surplusul rămas de la producția sistemului de fotovoltaice.

De când se aplică prevederile noii legi

Legea 160/2026 a intrat în vigoare la 26 iulie 2026, însă ANRE trebuie să modifice metodologia existentă în termen de 60 de zile pentru punerea în aplicare a noilor prevederi. Prin urmare mai e de așteptat, probabil până spre finalul anului, până la aplicarea efectivă a compensării cantitative lunare, după care să vedeți care dintre furnizorii de servicii oferă prețuri mai bune de compensare.

Ca o concluzie, în 2026, fără subvenție de la stat pentru sisteme fotovoltaice, dar cu un preț al energiei sensibil mai mare decât în 2020, un sistem fotovoltaic rezidențial bine dimensionat se recuperează, de regulă, între 4 și 7 ani și continuă apoi să producă economii curate pentru încă 10-15 de ani. Cifra exactă depinde însă strict de consumul propriu, de orientarea acoperișului și de cât de atent alegeți instalatorul și echipamentele.

----------------

Surse folosite la redactarea acestui articol și alte instrumente utile:

• PVGIS — Photovoltaic Geographical Information System (Comisia Europeană) — estimare gratuită a producției solare pentru orice locație
• Prețuri sisteme fotovoltaice firmă, 2026 — Instalatori Fotovoltaice România
• Cât costă un sistem fotovoltaic în România — prețuri reale 2025-2026 — Vreau Panouri Solare
• Costuri panouri fotovoltaice — EnergieAcasa
• Prețuri panouri fotovoltaice 2026 — MTS Global Sun
• Ghid panouri fotovoltaice — tipuri, prețuri, sisteme — NovaSol
• Casa Verde Fotovoltaice 2026 — ghid de finanțare AFM — Instalatori Fotovoltaice România

• Legea 160/2026 - modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale și definește noul mecanism de compensare cantitativă; legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 603 din 23 iulie 2026 și a intrat în vigoare la 26 iulie 2026.
• ANRE - informații pentru prosumatori.

Rabla 2026: reguli noi, buget mai mare și termen mai scurt de achiziție

Din ce țări pot fi mașinile subvenționate; Ce mașini se pot cumpăra cu tichete Rabla; Ce se întâmplă...

13.07.2026 Utile 2.812

Cum verifici dacă un specialist este cu adevărat calificat?

De ce e important să verifici dacă ce spune cineva pe site-ul propriu sau pe rețelele sociale corespunde...

03.06.2026 Utile 932

Cât mai costă mutatul în 2026

Cum organizezi o mutare eficientă și la preț corect în București sau în țară; Ce recomandă specialiștii...

04.05.2026 Utile 936